Salut! Sunt Roxana de la Media pe bune și azi vă vorbesc din postura de podcasteriță. Podcasteriță de la țară, cum ar veni. Dar s-o luăm cu începutul.
Începutul:
Cândva, demult, prin anul doi de facultate (căci da, am absolvit jurnalismu’ între timp) visam eu mult de tot cum o să fac o serie de interviuri super relaxate, pe înțelesul tuturor, cu personalități din diverse domenii, experți, minți luminate, oameni care-au făcut ceva cu viața lor, care au adus schimbări în societate și au revoluționat prin descoperirile sau invențiile create.
Am fost și sunt mare fan ”Profesioniștii” cu Eugenia Vodă. Nu cred să fi ratat vreo ediție. Îmi mai plăcea să mă uit la ”Dinescu și Tănase” pe Realitatea TV. Am verificat acum și pare că emisiunea asta se-ntâmpla în urmă cu 12 ani, ceea ce-nseamnă că eu aveam vreo 13. Câteodată, mai băgam un ochi și la Mircea Badea, când era amuzant la ”În Gura Presei”.
Între timp, s-a-ntâmplat cu reconversie profesională și din jurnalist m-am făcut arhivist (așadar, care-aveți nevoie de un arhivist autorizat just call me, baby), dar visul meu a rămas acolo, într-un sertar din creieraș.
Și abia anul trecut, când am văzut un spațiu și aș fi avut (cu accent pe aș fi avut) posibilitatea să construiesc în el, mi-am pus din nou pe lista de priorități acest vis. De a avea spațiul meu, sub toate aspectele sale: un studio al meu, o platformă pe net a mea, un business creat de mine în acest sens. Între timp, în România a luat amploare fenomenul podcastingului și au apărut peste noapte suficient de multe pentru o piață care s-a dovedit că a primit cu brațele deschise și urechile ciulite un astfel de produs media.
Conținutul:
După o procedură ce funcționează pentru toată lumea la un moment dat, și anume un prieten care are un prieten care, am ajuns într-un studio unde mi s-a oferit posibilitatea să fac treabă. Am zis că ok, trebuie să existe un început cumva și hai să fie ăsta. Mi-am creat canalul de YouTube și am chemat primul invitat. Sunt 11 ediții de Media pe bune realizate cu ajutorul și răbdarea celor de la Euro Oltenia Info, pe care îi voi ține mereu la loc de cinste în gândurile mele. Sunt 11 oameni care au acceptat invitația mea de a-și spune povestea și care au făcut dus-întors drumul Craiova-Slatina ca să facem din proiectul ăsta ceva ce să merite. Nu am cuvinte să le mulțumesc pentru efortul de a fi fost acolo. *insert inimioară here*
Apoi, în această vară, s-au întâmplat o serie de decizii. Anul meu de 25 a fost greu. Cel mai greu dintre toți. Și încă e, dar despre asta poate detaliez într-un alt articol, că nu vreau să devin prea siropoasă în ceva ce se vrea mai mult tehnic.
Fast forward, e mijlocul verii 2021 și eu mă mut înapoi în Craiova, după doi ani și jumătate de locuit la Slatina. N-am vrut să-mi abandonez visul, ci să-l cresc, așa c-am făcut un efort de a fi mai aproape de independență. Am găsit un spațiu micuț și central, l-am închiriat și m-am pus pe amenajat un studio unde pot filma când am chef, fără să fiu condiționată de programul altcuiva. Și am dus lucrurile la un alt nivel din punct de vedere al calității imaginii, sunetului și editării video. Lucrez în prezent cu Ion Mihăescu și mă bucur să constat că vorbim aceeași limbă.
Acum, când gândești antreprenorial, trebuie să ai în vedere un aspect esențial, care definește cumva și evoluția ta, dorința de a fi cât mai bun și de a inova la orice pas: concurența.
Și hai să o luăm local. Înainte de toate, eu mă consider singură concurența mea. Fiecare nou episod pe care-l creionez trebuie să fie mai bun ca precedentul, discuția trebuie să fie mai profundă și firul său rațional să se închege cât mai bine. Iar din punct de vedere al imaginii, cearcănele lui Ion Mihăescu confirmă zecile de ore petrecute la editare, ca să nu-i scape nimic și să ducă totul spre perfecțiune. În fix acest moment în care scriu, pot să menționez cu mândrie că podcastul Media pe bune este cel mai urmărit podcast oltenesc: avem peste 1000 de abonați la canalul de YouTube și 24.217 vizualizări pe întreg canalul împărțit la 14 episoade egal o medie de aproximativ 1700 vizualizări/episod. Cool.
Însă mai există cel puțin alte trei podcasturi în oraș. De care știu eu. Primul al lui Teo Argint, numit Nu te irosi. O iubesc pe fata asta, că mă văd pe mine de acum câțiva ani în ea. Are curaj, dar și naivitate. Are întrebări și o dorință mare de a se depăși pe sine. De a fi mai bună mereu și de a nu se lăsa bătută. Îi urmăresc cu drag episoadele și mă bucur că aduce în văzul lumii oameni de calitate.
Doza de inspirație realizat de Fotina Golfiță este un podcast pe care l-am descoperit un pic cam târziu de la momentul debutului său. Însă am recuperat la capitolul vizionare și am descoperit oameni tare mișto, pe care a reușit să-i descoasă bine și care au dezvăluit informații valoroase.
Ultimul, dar nu cel din urmă, podcast oltenesc ce speră la viralizare națională și internațională este Comentarii Bărboase, făcut de prietenii și colegii mei din Asociația Bloggerilor Olteni: Marian Buzărnescu, Costinel Popescu și Mircea Vasiluță. Aflu multe chestii de la acești 3 băieți super sinceri și amuzanți. Maniera în care-și conduc discuția la un pahar de vin este una relaxantă, ce îți oferă o perspectivă nouă asupra lucrurilor și, de ce nu, îți mărește viziunea asupra unui subiect pus în prim-plan.
Mie-mi place mult de tot ce se-ntâmplă. Că suntem noi, 3 gagici și 3 hăndrălăi care au podcast. E paritate cumva. Poate ne unim forțele și facem și chestii super împreună. Ar fi ideal. Gașca podcasterilor craioveni. Nu sună rău.
Însă ce văd eu un pic rău… e faptul că ne e al dracu de greu să ne ridicăm. De aici de acasă, din Craiova. De aici de la țară, din Craiova. Ne e greu să creștem în abonați, în vizualizări, în susținători, sponsori și etc. Și pe de o parte, e total relevant. Că ce sponsor s-ar asocia cu noi când avem, în acest moment, audiență așa mică?
Și acum mă gândesc că noi nu avem echipă. Cum au podcasturile de la București. Ale deja vedetelor cunoscute de la tv sau din online. Mă gândesc că noi nu avem PR, manager, fundraiser, producător, o tipă care doar să creeze și posteze constant în social media & să răspundă la comentarii și mesaje. Nu avem echipă cu operatori de imagine, editori, luminiști și sunetiști. Noi suntem câte 2 oameni care-ncercăm să dăm tot ce avem mai bun, care mai tragem un pic de noi să avem energie pentru proiectele noastre, după ce în restul timpului mai avem și job (că deh, facturile trebuiesc plătite și ele cu ceva), familii, alte angajamente sau pasiuni de urmat.
Finalul:
E unul optimist. E unul în care concluzionez că aici la noi la țară la Craiova succesul e în mâinile noastre. Cu cât ne dorim mai mult și cu cât muncim mai mult creăm context pentru succes. Poate așa vom ști, la momentul la care-l vom avea, să-l gestionăm. Să jonglăm cu el în favoarea dezvoltării comunității noastre.
Bonus:
N-aș putea să fiu ipocrită și să nu recunosc că-i admir pe cei din București și că sunt o sursă constantă de inspirație. De la subiecte abordate până la cadre și aspecte ce țin de vestimentație. Îi urmăresc cu precădere pe:
- Damian Drăghici, al cărui podcast se cheamă chiar așa Podcastul lui Damian Drăghici
- Gojira, care face Aproximativ Discuții
- Speak, cu al său La fileu
- uneori mă uit și la Cătălin Măruță, practic Acasă la Măruță
- urmăresc și Fain și Simplu, proiectul lui Mihai Morar
- din când în când mai arunc un ochi la M.C.N. Podcast, proprietatea lui Micutzu – Cosmin Nedelcu
- în schimb nu ratez niciun episod (ba chiar pe multe le-am văzut de două ori) din S-a și râs, făcut de Maria Popovici, Mincu și Banciu
- de curând a postat Maria Zvinca primul ei episod de podcast, l-a numit Block & Unfollow și cred că e ca o gură de aer proaspăt în podcasting acest proiect, voi urmări cu drag
Însă… premiul pentru cel mai cool, cel mai mișto, cel mai bine lucrat, cele mai super întrebări și asumate răspunsuri, cei mai interesanți oameni, cele mai mișto cadre și elegant filmat, imagine fără de păcat, editare la superlativ și impact și tot ce vrei și ce nu vrei… am găsit la un om de la Chișinău.
Din punctul meu de vedere, Dorin Galben cu al său Fără protocol este cel mai bun podcast în limba română. Fără doar și poate îmi este model și sper ca într-o zi să am oportunitatea de a lucra ceva împreună. Profesionalismul de care dă dovadă mă lasă fără cuvinte și mă motivează să țintesc obiective dintre cele mai înalte.
Dacă vreți să susțineți Media pe bune fie cu ceva material, fie cu resursă umană sau vreți doar să ne salutați, așteptăm să ne trimiteți gândurile voastre pe mail la mediapebune@gmail.com, iar în comentarii așteptăm să ne spuneți pe cine urmăriți voi pe net și, mai ales, de ce.
