Salut! Sunt Roxana de pe net și 2024 a fost primul an în care am avut un vision board. Printre altele, mi-am notat pe el să citesc 50 de cărți. M-am gândit că na, e un număr rotund și oricum anul are 52 de săptămâni… conform calculului venea o carte pe săptămână, gen. Fără gen.
Numa’ că la final când am numărat… n-au ieșit atâtea. Te-ntrebi dac-or fi mai multe? Sau poate mai puține? Hai să vedem ce și cum și la final tragem nește concluzii:
Sunt mare iubitoare de stand up comedy. Urmăresc show uri pe internet și merg nu la fel de des pe cât mi-aș dori în sală, mă opresc mereu la bucăți de stand up atunci când scrollez și chiar le-am dat follow pă social media câtorva artiști din această industrie, fiindcă mă binedispun postările lor.
Proiectul ”Râzi ca prostu’” este un format cool, pe care l-am urmărit gratuit pe YouTube și m-am amuzat întotdeauna. Astfel că atunci când am văzut că au scos și o carte ”Râzi ca prostu’ – cele mai bune glume proaste”, n-am ezitat să pun comanda. True, nu este un must have pentru bibliotecă, dar m-am bucurat să susțin proiectul și să râd copios citind-o.
Pe Răzvan Botezatu îl știu de la tv. Și apoi de pe Tik Tok, unde își promovează magazinul din Eforie în moduri creative și amuzante. Am mai prins și momente în care discuta anume subiecte, mereu într-o manieră amuzantă, dar dintr-o perspectivă serioasă. M-am întrebat mereu ce suferințe se află în spatele oamenilor care sunt mereu cu zâmbetul pe buze, iar cartea asta mi le-a arătat pe ale lui. Încercări grele, în urma cărora probabil mulți oameni nu s-ar mai fi ridicat.
Pe asta știu că am început-o în ianuarie, când eram în tren spre Cluj. Se citește ușor; e structurată pe capitole, fiecare cu câte o minciună falsă era să zic :))) pe care noi femeile o credem despre noi, iar credința asta nu ne lasă să ne dezvoltăm într-un mod mai accelerat. Demontează logic toate aceste ”nu sunt suficient de bună la sau în” și te ajută să ai o altă perspectivă asupra situațiilor, contextelor etc. E tare, mi-a plăcut, iar de curând am început să urmăresc și podcastul pe care autoarea îl realizează pe YouTube. Cartea asta îți amintește că nu ești singură, plus că pune o oglindă în fața ta ca să te facă să te iubești la fiecare pas, fie că tu îl vezi bun sau rău.
Zoe Sugg sau Zoella este o vlogăriță pe care o urmăream eu în adolescență pe YouTube; evident că nu aveam bani să-mi iau machiajele și hainele pe care le prezenta ea acolo și nici cartea de mai sus – prima carte lansată de ea. O aveam însă în wishlist și am găsit-o random într-un grup de Facebook, așa că am cumpărat-o și am citit-o pentru Rox de acum vreo 10 ani. Subiectul – o poveste cu Penny care scrie pe blog despre atacurile ei de panică, despre probleme ei de zi cu zi și despre cum se îndrăgostește de-un tip – nu cred că m-ar fi pasionat nici atunci, dar ce vorbeam mai sus de susținerea oamenilor pe care-i urmărești? Plus că aveam așa un sentiment de ”om incomplet” dacă n-o citeam. Au mai urmat și alte volume ale fetei online, dar nu mai sunt curioasă să le caut.
Cam ironic să citesc ”Fata din tren” în avion, dar #ayae. Te ține destul de mult în suspans și te cam răscolesc un pic problemele lui Rachel. O femeie un pic alcoolică, care nu mai are job, dar se plimbă cu trenul în fiecare zi și observă ceva ciudat la una dintre casele pe care le vede. Se apucă de cercetări, iar mai departe nu vă zic, că vă stric plăcerea lecturii. Am văzut și filmul și mi-a plăcut și el la fel de mult.
Și cartea asta tot din susținere față de autor am cumpărat-o și citit-o. E drept că eram și curioasă asupra celor scrise în carte; câteva dintre ele le știam direct de la Dan. Îl admir pentru cât de structurat, constant și determinat către obiectivele sale este.
Pe asta am citit-o din curiozitate față de ceea ce înseamnă constelațiile și cum viața pe care au trăit-o generațiile părinților, bunicilor, străbunicilor etc ne poate influența nouă comportamentul, deciziile, viziunea.
Cartea asta am primit-o de la editura Bookzone în urmă cu mai mulți ani, când îmi trimiteau pachete de PR cu noile lor apariții. Se pare că abia în vara asta am citit-o. E ușoară, amuzantă și vă oprește gândurile pentru câteva ore de lectură.
Seria volumelor BUZZ BOOKS de la editura Litera este una dintre preferatele mele. Cel de față explorează prietenia dintre două fete, care acum sunt deja femei. Au fost colege de colegiu (top pe exprimare sunt, știu, dar ce să fac dacă nu se zice liceu la ăștia?), pe timpul căruia s-a petrecut ceva foarte nasol, iar acum se reîntâlnesc la aniversarea absolvirii și secrete ies la iveală.
Și pe asta tot în pachete de PR de la Bookzone am primit-o, dar vă dați seama cât de mult mi-a plăcut dacă nu-mi amintesc nimic din ceea ce am citit în ea. O fi de la memoria mea și o trebui să-mi fac un folder cu conspecte.
Cartea asta este extraordinar de bună!! Nu e prima dată când o citesc pe Lisa Jewell și chiar îmi doresc să caut mai multe cărți ale ei. O poveste tristă despre cum personajului principal îi dispare fiica adolescentă. Ani mai târziu se îndrăgostește de un tip care are și el o fiică, cam ciudată ea. Care este legătura dintre fiicele celor doi vă las pe voi să descoperiți. Dacă sunteți amatorii genului, sunt convinsă că vă va ține cu sufletul la gură și nu vă veți aștepta la așa deznodământ.
Asta nu te ține la fel de mult cu sufletul la gură, ci mai mult este pe calm și așezare. Este vorba de Justice, în vârstă de 21 de ani, care lucrează la un azil de bătrâni și acolo devine prietena și confidenta lui Helene, în vârstă de 90 și ceva de ani. În timp ce află povestea acesteia de viață, cu secrete dintre cele mai negre sau suferințe adânci, ea însăși află despre viața ei ceva ce o șochează.
Un roman destul de dur. Trei generații de femei care au trecut prin nasoale și care se salvează una pe alta. Nu a fost atât de wow ca prima carte pe care am citit-o de la aceeași autoare. Poate nu mi s-a părut tare și fiindcă respectă aceeași structură și atunci m-am cam prins de situații; sentimentul pe care l-am avut nu a fost cel de surprindere.
Asta e o carte din multele pe care le-am luat de la magazinul din gară :)) Mi-am dat seama că nu prea am citit autori italieni, așa că am pus mâna pe ea. Este prezentată relația dintre bunic și nepot, cum decurge apropierea dintre ei și cât de mult poate să conteze relațiile de familie.
Și asta tot din pachetul ăla de PR e :))) sunt un influensăr excelent se pare, ”consum” produsele primite la distanță de ani de la primirea lor. Mi-a plăcut cartea asta extraordinar de mult, este foarte amuzantă și scrisă bine. Finlay este proaspăt divorțată, cu doi copii și cam săracă. Este scriitoare, iar la una dintre întâlnirile cu agenta sa literară în care discutau despre crima din viitorul său volum, o femeie de la masa de lângă o crede asasin profesionist și îi oferă o sumă enormă ca să se ocupe de soțul ei. Ce decide Finlay și cum se descurcă mai departe aflați chiar voi citind.
Molly camerista este personajul principal care are un pic niște probleme cu înțelegerea efectivă a realității și astfel intră în jocul nasol al unei crime. Scapă oare din necaz sau intră la închisoare? Veți citi voi în timp ce vă va părea rău de ea, micuța.
Am fost mare fan al lui Alex Michaelides la primul său roman, ”Pacienta tăcută”. Apoi, la al doilea, ”Fecioarele”, am fost cam dezamăgită. Acum, la ”Furia”, dezamăgirea s-a accentuat. Practic am cumpărat-o doar de curioasă în legătură cu schema asta folosită de autor: deși acțiunea celor 3 romane nu are nicio legătură, există un personaj care apare în toate. Probabil dacă Michaelides mai lansează vreun volum, o să-l cumpăr și pe ăla să-l citesc numai că m-a prostit să mă facă curioasă care e faza cu acest personaj dubios.
Probabil cea mai bună carte de dezvoltare personală pe care am citit-o până acum. S-ar putea să exagerez, dar este singura pe care îmi doresc s-o recitesc din când în când. Am început să urmăresc și podcastul cu același nume, este plin de informații valoroase venite din partea specialiștilor din aproape toate domeniile. Recomand, recomand, recomand.
La cât de lăudată a fost cartea asta a lui Kiyosaki mă așteptam să mă nenorocească, să-mi dea lumină cerească și să mă deștepte întru îmbogățire și alte d-astea. But not. Nu mi s-a părut mare șmecherie.
Seria ”Menajera”, formată din cele 3 volume de mai sus, a fost preferata mea din tot ce am citit în materie de beletristică în anul care tocmai s-a încheiat. Multe răsturnări de situație, pe care nu le-am prevăzut. Mult suspans, multă acțiune. O recomand cu tot dragul și intenționez să achiziționez și alte cărți ale autoarei.
Am luat cartea cu gândul că voi învăța ceva nou, fiindcă și eu lucrez în acest domeniu. Însă am constatat că nu găsesc nicio informație nouă, volumul fiind mai degrabă adresat celor care nu au nicio legătură cu viața dupe soșăl media. Ce mi s-a părut fantastic de aiurea, este că pe parcursul ei autorul spune de vreo 48 de ore că a lucrat pentru Lorand Soarer Szasz. Ceea ce nu e rău, dar ce e prea mult strică, vorba aia :)) Îl admiram și dacă scria asta o singură dată, efectiv.
La o matematică simplă, n-am reușit nici să fac 50% din ce mi-am propus, fiindcă am citit 23 de cărți doar. Cam puțin, cam puțintel, măi frate. Câteodată nu-ți dai seama că dacă nu lucrezi aplicat, cu disciplină și susținut, adevărul este că nu-ți vei atinge obiectivul. Sau poate obiectivul nu este aproape de realitate. Una din două.
Dar mai multe recomandări de carte îmi doresc din partea voastră, ca să știu care vor fi alea 30 de cărți pe care mi-am scris pe vision board că le voi citi în 2025. Așa că liber la comentarii, sugestii, propuneri. Vă foarte mulțumesc!
