Iubesc Craiova pentru că atunci când plouă se formează o băltoacă-n fața blocului pe care n-am cum s-o ocolesc și cu orice-aș fi încălțată, tot mă ud la piciorușe.
Iubesc Craiova pentru grătarele din fața blocului sau alea din parcare și pentru restaurantele elegante unde sunt servită impecabil. Pentru cafenelele cu cafea la 3 lei și pentru cafenelele unde dau 15 lei pe-o apă la jumătate.
Iubesc Craiova pentru blocurile izolate termic cu zăpadă artificială pe dinafară doar la etajul doi, dar mai ales pentru casele boierești și pentru clădirile cu arhitectură de secol XX.
Iubesc Craiova pentru că la orice oră din zi și din noapte aud ”Du-te dracului!”/”Să te ia dracu!” pe stradă, dar m-a uimit câți oameni vin la maslu vinerea la biserica din Valea Roșie, cea unde e părintele Albu.
Iubesc Craiova pentru cerșetorii ei. Pentru țigănușii care-ți ceri bani seara pe la terasele din centrul vechi, pentru băbuța pe care-o vedeam stând pe scări la DM sau lângă covrigăria de pe Lipscani sau pentru ăla din Craiovița căruia i-am cumpărat mâncare și el mi-a zis că n-are nevoie de ea, că lui îi trebuie ceva cash.
Iubesc Craiova pentru sportivii ei de valoare, pentru actorul de la Național care m-a făcut să plâng când recita un poem despre mama, pentru fetele care fac promoții prin supermarketuri, pentru doamnele de la casă care-mi dau rest o grămadă de monezi de un ban.
Iubesc Craiova pentru magnolia de la Universitate și pentru că la fiecare ieșire din oraș vezi câte-o prostituată la serviciu.
Iubesc Craiova pentru că aici n-ai cum să te plictisești. Mereu se construiește câte ceva, fie că-i un stadion sau vreun vecin care dă cu bormașina la șapte dimineața. Mereu e câte-un fest, câte-un event în plină desfășurare. Mereu e câte cineva care are nevoie de ajutor. Și mereu sunt oameni care să ajute.
Iubesc Craiova pentru copiii ei. Copii talentați, copii care au visuri și care merită mai mult. Pentru antreprenorii ei. Pentru profesioniști și pentru ăia care trăiesc pe ajutoare sociale, dar poartă ceasuri de jdămii și conduc merțane.
Iubesc Craiova pentru fata aia pe care-au găsit-o moartă-n parc și pentru Grădina Botanică, unde mă simt ca-ntr-un film foarte, foarte mișto.
Iubesc Craiova pentru că m-a crescut. M-a făcut om mare. O iubesc pentru că are Palatul Jean Mihail, o iubesc pentru că are forță, pentru că aici s-a scris istorie și pentru că aici nu se cunoaște definiția renunțării. Iubesc Craiova pentru că ăștia suntem și cu asta defilăm, fie că ne convine sau nu. Iubesc Craiova pentru că e acasa mea, oriunde-aș pleca.
Iubesc Craiova pentru că se-mbracă în ie. Și-i mulțumesc lui Alexandru Mihai pentru poza din dotare.
